Dragostea este o fortă, o stare pe care o trăim cu toate simturile noastre. Ea  pune stăpanire pe noi atunci când nu ne asteptăm. Fiecare dintre noi o trăieste diferit in functie de dorinte si asteptări, de modul cum interpretam, in functie de filtrul personal, de felul in care am  fost crescuti si educati, de dragostea primită sau neprimită.

Trăim o dragoste intr-o viată, poate mai multe, fiecare diferită, credem că stim totul, că avem totul in control, că ceea ce avem nu se va incheia, că este tot ce ne-am dorit.

Dar, intr-un moment in care nici nu ne asteptăm, ea se schimbă, se transformă sau dispare si ne trezim fără obiectul dragostei in care am investit timp, energie, resurse, sentimente. De ce se intamplă asta?

De ce simturile, nevoile nu mai sunt la fel? De ce căutăm altceva?

Oare aceste schimbari nu sunt indicatoare ale capacitatii sau incapacitătii noastre de a descoperii si mentine dragostea?

Căutăm ceva care să justifice dorintele noastre, să explice ceea ce ni se intamplă, ceva care să ne dezvaluie capacitatea noastra de a iubi. Dacă nu ar exista dragostea atunci nici suferinta din dragoste nu ar exista. Poate exista dragoste fără suferintă?

Posibil doar dacă ne modelăm realitatea si schimbăm interpretarea ei…

Unde este limita dintre dragoste si suferintă?

Dragostea inseamnă incredere, dăruire, motivatie, ea ne ridică si ne implineste, este o scânteie divină. Când iubim totul este posibil. Suferinta apare odată cu neincrederea, cu dezamagirea, ea poate distruge sufletul.

Asteptam să fim iubiti, să ne fie dăruit tot ceea ce ne implineste. Dar noi iubim, dăruim ?

Dăruim inainte să primim fără  asteptari ?

Asteptarea produce durere si suferintă.

Dorim o dragoste până la final, dar de multe ori totul se năruie si intervine suferinta.

Cazi, te agati, te ridici, iarasi cazi, cu sufletul distrus, până la un moment dat când iti revi si te uiti in urmă si vezi că nu a meritat, că  nimeni si nimic nu merită suferinta sufletului, dar experinta te-a schimbat, te-a transformat si privesti spre viitor cu incredere si sperantă.

,,A iubi inseamnă a inceta să traiesti pentru tine, a face ca toate sentimentele omenesti, teama, speranta, durerea, bucuria, placerea să nu depindă decât de o singură fiintă, înseamnă a te cufunda in infinit, a nu găsi nici o limita simtirii, a-ti inchina viata unei singure fiinte in asa fel incât să nu traiesti si să nu gândesti decât pentru a o face fericită, a turna maretie in injosire, a găsi alinare in lacrimi indurerate, plăcere in suferintă si suferintă in plăcere, adică a întrunii în sine toate contradictiile,,    BALZAC

Iubiti asa cum va doriti, merită să simtiti forta iubirii…

O zi minunată!

Psiholog Georgeta Leciu !

Teama de singuratate…

Nimeni nu doreste sa fie singur.Cand este singur, omul incepe sa simta o senzatie ciudata, necunoscuta, neplacuta,o teama,care nu este doar a unei singure persoane,ci a tuturor, deoarece nimeni nu este cel care este,nu este el insusi cu adevarat.

Inca din copilarie suntem formati de societate, de oamenii importanti din viata noastra, suntem dependenti si neajutorati, suntem transformati, modelati si ni se da o identitate falsa, un substitut. In singuratate falsitatea dispare iar realitatea incearca sa se exprime pe sine si asa se naste teama de singuratate,teama multora dintre noi.

Multa vreme credem ca suntem cineva,dupa care,intr-un moment important din viata noastra,in singuratate, realizam ca ceva este in neregula cu noi. Nu stim sa traim singuri,singuratatea ne sperie deoarece ne dam seama ca  nu suntem ceea ce credeam ca am fi si astfel apare teama.

Mai devreme sau mai tarziu,sinele va incerca sa se exprime,dar el are nevoie de timp pentru a reusi. Meditatia, este un alt nume pentru singuratate, pentru tacere,pentru asteptarea revelarii realitatii,ea nu este o actiune, ci o relaxare in tacere. Ani de zile traim cu o personalitate impusa de oamenii importanti din viata noastra,pe care i-am iubit, respectat si ascultat,  care insa nu au avut intentia sa ne faca rau.

Cand ramanem singuri si fara actiune, tot ceea ce este fals dispare, iar realitatea apare, se manifesta,dar are nevoie de timp. Grupul din care facem parte este o premisa esentiala pentru existenta sinelui fals. Cum ramanem singuri, acesta incepe sa se dizolve si asta ne sperie. Nu trebuie sa ne ingrijoram,ceea ce trebuie sa dispara  va disparea, ceea ce nu este menit sa fie al nostru merita sa dispara deoarece nu ne apartine.

,,Cine sunt eu?,,

Nimeni nu poate raspunde in locul nostru la aceasta  intrebare,noi suntem singurii care putem sti acest lucru.Tehnicile de meditatie au rolul de a  elimina ceea ce este fals in noi, sunt  curajul de a sta singuri  tacuti si treptat, incepem sa simtim ceva nou, o altfel de viata,de frumusete, de traire,de inflorire, iar in timp ne vom schimba, vom deveni un sine adevarat. Toate temerile noastre sunt produse secundare ale identificarii.

Cand iubim pe cineva,odata cu iubirea noastra se naste si teama de a nu fi parasiti de a ramane singuri, deoarece suntem atasati si nu intelegem ca am venit singuri pe lume, ca am existat si inainte de aceasta persoana si chiar daca maine ea va pleca, vom sti cum sa traim si fara ea, deoarece am mai trait si inainte de venirea ei in viata noastra.

Teama de  schimbare.

Exista multe lucruri care se schimba permanent, noi ne schimbam mereu constient sau inconstient.Teama este la fel ca si intunericul. Ca sa scapi de intuneric aprinzi lumina,iar intunericul dispare. Daca doresti sa ai parte de intuneric stingi lumina, daca doresti sa scapi de intuneric, aprinzi lumina si tot asa. Actiunea face diferenta, doar ca actiunea nu are nimic de-a face cu intunericul, ci numai cu lumina. A te cunoaste pe tine insuti, inseamna a sti cine esti, ce esti, ce ai, ce poti.

,,Cunoaste-te pe tine insuti !,,

O zi minunata !

Psiholog Georgeta Leciu !

Gelozia este unul dintre domeniile psihologice in care ignoranta legată de sine, de partener si de relatia de cuplu prevalează mai presus de orice.

Gelozia inseamnă comparatie, noi fiind invatati de mici să comparăm, conditionati fiind in această directie. Cine se compară tot timpul cu cei din jur este predispus către gelozie.

Gelozia este rezultatul conditionarii către comparatie. Atunci când incetam cu comparatia, gelozia dispare si rămane un adevar; noi suntem noi, ceilalti sunt ceilalti si orice termen de comparatie este inutil.

Fiecare fiinta este unică si incomparabilă, nimeni nu a mai fost ca noi si nimeni nu va mai fi vreodată.

Când iubesti cu adevărat pe cineva, iar cealaltă persoană isi da seama de acea  iubire, nu se va duce către altcineva. Dacă iubesti cu adevarat o persoană si iubirea este impartasită, nici unul nu va pleca din relatie.

Si dacă totusi unul o va face din diverse motive, inseamnă că nu a fost o iubire pură. Iubirea adevarată generează intelegere, gelozia nu poate coexista cu iubirea si dacă totusi există gelozie, iubirea nu este autentică.

Gelozia distruge energia de care dispunem, mai bine să investim acesta energie in ceva creativ.

Cum se naste gelozia?

Presupunem că iubim pe cineva si vrem să-l posedăm, de teamă că mâine va pleca cu altcineva.

Teama zilei de măine distruge fericirea de astazi si devine un cerc vicios. Asa că este important să nu ne temem de ziua de mâine, ci să ne bucurăm de cea de astazi.

Iubind astazi din toata inima, celalalt nu va pleca, pentru că va intelege iubirea pe care i-o purtam. In schimb, dacă există gelozie, atunci aceasta il va alunga pe celalalt.

Când ne gândim la ziua de mâine, clipa prezentă nu este trăita integral.

Trăim  acum, iubim acum, simtim acum.

Dacă ziua  de astazi este minunată, perfectă, mirifică, din ea se va naste si  ziua de mâine. Chiar dacă partenerul pe care il iubim, mâine va pleca cu altcineva si va găsi o altă iubire, nu contează, ceea ce trăim  astazi este cât pentru o viată.

Ceea ce contează este ca  am fost fericiti impreună acum, am simtit, am iubit, am trăit ca si când ar fi ultima zi.

Sentimentul de libertate este pretios, dă-i libertatea de a alege…

,,Te iubesc astazi, poate te voi iubi si mâine, dar ce trăiesc astazi nu voi uita niciodată,,

O zi minunată!

Psiholog Georgeta Leciu!